Informații generale – LEADER 2023-2027

Teritoriul LEADER Pădurile Dacice -Siretul Verde are o suprafață de 774,65 kmp și cuprinde o populație de 77700 locuitori, conform datelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2021. Densitatea populației este de 100,31 locuitori pe kmp, mai mică decât media UE (109 loc/kmp).

Localitățile care compun aria geografică vizată sunt municipiul Adjud, orașul Mărășești și comunele Suraia, Biliești, Vânători, Garoafa, Pufești, Ruginești, Homocea, Ploscuțeni, Boghești, Tănăsoaia, Corbița, Brăhășești. Nicio localitate din acest teritoriu nu face parte din teritoriul unui alt GAL sau parteneriat LEADER. Cu excepția comunei Brăhășești care face parte din județul Galați, restul localităților din teritoriu aparțin administrativ județului Vrancea, acesta fiind inclus, în integralitate, în Regiunea de Dezvoltare Sud – Est.

Din punct de vedere geografic, microregiunea aparține preponderent nordului Câmpiei Române, cu excepția părții nord-estice care este inclusă în Podișul Bârladului, parte a Podișului Central Moldovenesc. Localitățile teritoriului au altitudini care variaza de la 23 mdm (Suraia) la 348 mdm in partea de nord (Corbița). Dominanta in peisaj este Culoarul Siretului care traverseaza teritoriul pe axa N-S, de la Adjud până la Suraia.

Teritoriul parteneriatului este traversat pe direcția S-N de drumul European E85, de cinci drumuri naționale și 10 drumuri județene, precum și o rețea de drumuri comunale care leagă între ele satele din comunele teritoriului sau comunele de localităti învecinate. O altă caracteristică a zonei este bogata sa rețea feroviară.Trei magistrale feroviare străbat microregiunea, Adjud și Mărășești fiind renumite noduri feroviare.

Reteaua de transport a zonei se va îmbogăți substanțial în anii următori după finalizarea construcției Autostrăzii A7 Ploiești – Siret, cu toate avantajele colaterale pentru economia microregiunii. Astfel, teritoriul va fi străbătut pe o lungime de aproximativ 48 km de viitoarea A7, termenul de execuție pentru cele două loturi în construcție în teritoriul GAL fiind anul 2025.

Biodiversitatea locală este și ea una bogată, cu cele două arii protejate care se suprapun peste teritoriu: zona Natura 2000 SPA Lunca Siretului Inferior care include suprafețe din cele 10 UAT componente (Adjud, Homocea, Ploscuțeni, Ruginesti, Pufești, Mărășești, Garoafa, Vânători, Biliești, Suraia) și Pădurea Buciumeni – Homocea, ce acoperă suprafețe din comunele Corbița, Ploscuțeni, Tănăsoaia și Brăhășești.

Analizând suprafața fondului funciar, după modul de folosință pe categorii (date INS) se poate constata faptul că agricultura are un potențial ridicat. La nivelul teritoriului, suprafața agricolă utilizată totală ocupă un procent de 70,34% cu cele 55465 hectare. Predomină terenul arabil, cu 79,11%, urmat de pășuni și fânețe care acoperă 8975 hectare care acoperă un procent de 16,18% din terenul agricol al zonei. Viile și pepinierele viticole însumează 2079 hectare (3,65% din totalul suprafeței agricole), cu o concentrare mai mare în aria comunei Ruginești (parte a Podgoriei Panciu)- 691 ha și Mărășești-400 ha. Livezile totalizează 530 ha la nivelul teritoriului, cu o pondere mai mare in comunele Biliești (179 ha) și Suraia (151 ha). Sectorul pădurilor și altă vegetație forestieră acoperă 13199 hectare, ceea ce reprezintă un procent relativ scăzut, de 16,74% din suprafața totală a teritoriului. 5141 hectare la nivelul microregiunii sunt ocupate cu ape și bălți, reprezentând 6,52%, iar căile de comunicații și căile ferate ocupă 1811 ha.Cu cele 677 ha ocupate, terenurile degradate si neproductive din punct de vedere agricol au o pondere nesemnificativă, 0,85%. Rezumând, teritoriul deține un important potențial de creștere, susținut și prin calitatea solului aferent favorizabil activităților agricole.

Populația rezidentă din teritoriul GAL la RPL 2021 se ridica la 77700 locuitori, 49.6% bărbați și 50.4% femei. Prin comparaţie cu datele din Recensământul anterior din 2011 se observă o dinamică negativă, in 2021 numarul de locuitori fiind mai mic cu 4986, adică 6.03%.

Rata îmbătrânirii, sporul negativ și migrația externă accentuată din ultimii ani reprezintă principalii factori răspunzători pentru declinul populaţiei din teritoriu.

În acest context, a fost identificată nevoia comună a teritoriului de a crește atractivitatea zonei rurale pentru tineri și a reduce migrația acestora către zonele urbane, care le oferă mai multe oportunități de dezvoltare și integrare socio-economică. Cea mai slab populată localitate este comuna Boghești, în timp ce municipiul Adjud are populația cea mai numeroasă.

Locuitorii sunt în majoritate de confesiune creştin-ortodoxă (76,81%) dar există și un procent semnificativ de penticostali (7%) și romano-catolici (2.71%). Distribuția etnică a populației arată faptul că în 77,73% sunt români, dar există și un număr semnificativ de rromi (10.56%) concentrați mai ales în două localități: comuna Brahășești unde reprezintă etnia majoritară (58.77%) și Mărășești (16.68%). De remarcat că peste 9.1% din populația recenzată în teritoriu în 2021 nu și-au declarat apartenența etnică sau această informație nu a fost disponibilă.

La nivelul teritoriului Pădurile Dacice-Siretul Verde, principalele dificultăți cu care se confruntă comunitatea de etnie rromă includ lipsa surselor de venit, deficiențe în educație, abandon școlar, condiții de locuire precare și dependența de ajutorul social acordat de stat. Având în vedere procentul semnificativ al populației de etnie rroma în tabloul demografic al teritoriului, se evidențiază nevoia sporirii incluziunii sociale, atât în rândul populației de etnie rromă, cât și pentru alte grupuri vulnerabile din microregiune.

Analizând structura pe grupe de vârstă a populației, procentul populației tinere (15-39 ani), este de 29.7% (23111 locuitori), în timp ce vârstnicii (peste 65 ani), în număr de 12992, reprezintă 16.72% din total. Ponderea copiilor (0-14 ani) este de 19.07%, mai mare decât valoarea la nivelul UE . O categorie aparte este populația în vârstă de muncă (15-64 ani) care atinge procentual 64.20%, apropiată ca valoare de media Uniunii Europene (63.9%). Numărul total al întreprinderilor active din punct de vedere juridic din teritoriu era, la sfarsitul anului 2022, de 3215 unități. Principalele tipuri de activități economice identificate în regiune se concentrează asupra sectorului comercial (37.23%) și agricol (13.46%), urmat de industria prelucratoare (10.35%) si construcții (9.73%). Sectoarele precum transport-depozitare și activități meșteșugărești se caracterizează prin o dezvoltare mai limitată. Sectorul non-agricol din teritoriu este dominat, din punctul de vedere al cifrei de afaceri și al numărului de angajați, de SC Vrancart SA Adjud, unul dintre cei mai mari producători de hârtie și carton din România cu o tradiție de peste 40 ani.

Numărul șomerilor înregistrați în teritoriu la sfârșitul anului 2022 era de 1649 persoane, într-o proporție echilibrată femei/bărbați. Peste 25% din numărul total al șomerilor provine din comuna Brahășești, unde populația majoritară aparține etniei rrome. În ceea ce privește infrastructura medico-socială, deși în orașul Adjud funcționează un spital cu173 paturi și 11 secții/compartimente, echiparea teritoriului cu aparatură medicală modernă a unităților medicale este insuficientă și nu acoperă pe deplin nevoile populației. La nivelul teritoriului, își desfășoară activitatea în prezent 96 de medici și 222 de persoane încadrate ca personal mediu sanitar. O localitate din regiune, comuna Boghești, nu dispune de serviciile unui medic de familie.

Institutiile de educatie din microregiune sunt reprezentate de 22 unități școlare cu personalitate juridică, din care trei licee care funcționează în cele două orașe, Adjud (2) și Mărășești (1). Populația școlară era formată, la finalul anului 2022, din 8846 persoane, din care 5809 în ciclul primar și gimnazial. Copiii înscriși în grădinițele din teritoriu reprezintă 17,53 % din totalul populației școlare. Deși în ultimii ani unele din unitățile de învățământ au beneficiat de dotări și îmbunătățiri prin intermediul programelor de finanțare din fonduri europene și guvernamentale, multe din aceste școli necesită încă reabilitări și dotări în infrastructura educațională.